Siguranța pe munte: Imbrăcămintea

Costin Miu

Pentru un confort termic optim, îmbrăcați-vă pe principiul foilor de ceapă. În special iarna, e mai bine să purtați mai multe straturi mai subțiri decât unul gros. Motivul este că aerul e cel mai bun izolator termic, iar rolul straturilor este să-l mențină captiv între ele, în jurul corpului, pentru a opri căldura generată de organism să se piardă în mediul înconjurător. ATENȚIE, ca și în cazul bocancilor, confortul termic pe care ți-l asigură articolele de îmbrăcăminte depinde de organismul fiecăruia!

  1. Base layer, primul strat. Prima regulă, ÎN NICIUN CAZ BUMBAC, caracteristicile sale nu-l recomandă pentru treking: nu transferă îndeajuns de repede transpirația acumulată, astfel încât veți sta uzi mai mult timp, fapt care duce la disconfort termic îndelungat și garantează apariția mirosurilor neplăcute.

Sunt recomandate:

- tricourile tehnice, din materiale sintetice, cu mânecă lungă sau scurtă, funcție de temperatura externă. Au avantajul că, odată udate de transpirație, se usucă mult mai repede decât bumbacul.

- tricourile din lână fac transferul umidității ceva mai greu decât cele sintetice, dar au avantajul că sunt mai călduroase și pot fi purtate mai multe zile, pentru că mirosurile neplăcute apar după infinit mai mult timp decât în cazul bumbacului și al materialelor sintetice. În plus, odată udate de transpirație, nu țin rece, ca tricourile sintetice. Asta v-o garantează unul care a stat două săptămâni pe Aconcagua cu două tricouri fără niciun disconfort olfactiv pentru ceilalți! J

Ca modele, eu prefer tricourile cu fermoar pentru că acesta este foarte util în managementul termic al corpului.

  1. Stratul termic este format din articole care asigură confortul termic al corpului și care, în același timp, îi permit să respire. Cel mai popular material este Polartec-ul, cu variantele lui PowerStretch, Polar Alpha sau Thermal Pro. În ultimii ani, au apărut jachetele cu Primaloft, cu calități termice și de respirabilitate superioare Polartec-ului, dar și cu prețuri proporțional mai mari. În sfârșit, pufoaicele subțiri asigură cel mai bun confort termic, sunt cele mai ușoare, dar au cea mai mică respirabilitate. Eu le folosesc în turele la temperatură foarte scăzută, cele la altitudine (unde mergi foarte încet, deci transpiri foarte puțin) sau ca strat de rezervă în rucsac, în turele de primăvară, toamnă, iarnă când poate fi îmbrăcată în momentele de repaus, pentru menținerea temperaturii corpului.

Windstopper-ul, așa cum îi spune și numele, este fabricat din materiale cu rezistență la vânt, asigură un confort termic decent și permit corpului să respire datorită fermoarelor laterale. Eu îl port primăvara și toamna, când nu e îndeajuns de frig pentru un strat termic din Polartec sau puf, dar și iarna, la turele cu mare consum energetic, când corpul degajă foarte multă căldură. Personal, recunosc că sunt un mare fan al windstopperelor în fața Polartec-ului: prefer să-mi fie un pic frig la plecarea într-o tură știind că după 10 minute de efort mă încălzesc, decât să mă îmbrac mai gros și să fiu nevoit să mă opresc după 10 minute de efort, să mă dezbrac.

  1. Stratul exterior, hard shell. Este stratul care asigură protecția împotriva umidității externe, în timp ce o lasă pe cea internă să iasă, caracteristică datorată unei membrane izolatoare. Cea mai cunoscută membrană este Goretex, care are mai multe variante, în funcție de raportul impermeabilitate-respirabilitate:

-         Packlite (foarte respirabil, ideal pentru sezonul cald),

-         Performance (pentru sezonul mai rece, toamnă-primăvară-iarnă),

-         Pro (iarnă extremă și în expedițiile la altitudini mari).

Veți întâlni expresiile „jachetă cu Goretex într-un strat, în două straturi sau în trei straturi”. Această clasificare nu are legătură cu grosimea materialului jachetei, ci cu densitatea porilor membranei de Goretex și ea definește respirabilitatea fiecărei variante, toate având aceeași impermeabilitate.

ATENȚIE! Impermeabilitatea de 28.000 mm coloană de apă a Goretex-ului reprezintă rezistența membranei la acest volum de apă căzut în 24 de ore! Dacă acest volum cade în două ore, membrana n-o să asigure aceeași protecție!

 

Urmează

Acum la TV

Facebook

Youtube