Călătorii în lumea mare: cum te aperi de țânțari.

Lumea mare

Roxana și Alex Farca sunt, pe lângă soț și soție, călători de profesie, dar și părinți. Acest lucru nu îi împiedică să își ia copilul peste tot în călătoriile lor în lumeamare.ro. Au mers alături de el inclusiv în Tanzania și Zanzibar și și-au făcut propriul ghid de prevenție împotriva țânțarilor după ce au încercat tot felul de metode pentru a se feri de bolile posibil letale pe care aceste insecte le transmit. Aflați povestea lor în interviul care urmează. 

Discovery: Ce țări ai vizitat și în care dintre ele ai întâlnit cei mai mulți țânțari?

Alex, lumeamare.ro: În total am vizitat mai mult de 30 de țări, inclusiv India, Tanzania, Oman și Chile. Am ajuns în locuri diverse, din deșert până la ghețari, dar cei mai mulți țânțari i-am întâlnit în România.

 

Tanzania

Discovery: Țânțarul poate provoca boli potențial letale, fiind considerat unul dintre cele mai periculoase animale din lume. Ce știi despre pericolul țânțarilor?

Alex, lumeamare.ro: Au fost două situații în care am conștientizat pericolul țânțarilor. Prima dată s-a întâmplat atunci când câinele nostru a murit din cauza unei boli transmise de țânțar, dirofilarioza. Iar în ce privește amenințarea țânțarilor pentru om, am citit destul de mult înainte de a pleca din Africa și am constatat că țânțarul ocupă locul de top înainte de toate animalele sălbatice, înainte chiar de cobră, scorpion, elefant și leu.

 

Discovery: În România, există vaccinuri doar pentru câteva boli transmise de țânțari. Tu cum ai procedat din acest punct de vedere atunci când ai plecat, spre exemplu, în țări în care invazia e la ordinea zilei?

Alex, lumeamare.ro:  Într-adevăr, plecarea într-o țară exotică ne-a pus ceva probleme pentru că am vrut să prevenim, dar să alegem și varianta de protecție cu cele mai puține efecte negative. Cred că o informare prealabilă foarte atentă este necesară, atât în ceea ce privește veridicitatea pericolului de a contacta o boală, în țara respectivă și în perioada în care călătorești, cât și despre efectele secundare sau influența medicamentelor folosite în prevenție asupra sănătății. Iar informarea nu trebuie să se facă doar la plecarea în țările exotice. Am constatat că soluțiile găsite pot fi foarte bine aplicate și la noi în țară, în zone precum Delta Dunării.

Am aflat, de asemenea, că e mai bine să primești tratament în țări precum este Tanzania (dacă ai făcut malarie, de exemplu), pentru că au tot ceea ce este necesar, au experiență și nu riști un diagnostic greșit, cum se poate întâmpla pe la noi din cauza incidenței scăzute a bolilor tropicale.

Recomandabil, mai ales pentru cine pleacă pentru prima dată în țări din Africa, este să consulte un medic specialist în boli tropicale.

 

Delta Dunarii

Discovery: Cât de teamă ți-a fost de bolile grave pe care ai fi putut să le iei în urma înțepăturii de țânțar?

Roxana, lumeamare.ro: Am călătorit alături de copil aproape peste tot, inclusiv în Tanzania și Zanzibar, și am fost atentă la toate detaliile. M-am asigurat că nu erau țânțari în camerele în care dormeam, mi-a fost și puțin frică, dar nu atât de tare încât să mă panichez sau să aleg să rămân acasă. Sinceră să fiu, mi-e mai frică de medicamente și de vaccinuri, deocamdată singura alegere pe care aș face-o ar fi să nu călătoresc în țări care impun efectuarea unui vaccin. Lumea e mare, avem destul de multe locuri de descoperit.

 

Discovery: Ce metode de prevenție ai aplicat pentru a te proteja de ei?

Alex, lumeamare.ro:  Se spune că cea mai bună prevenţie împotriva bolilor transmise de țânțari este să nu fii pişcat. Noi am aplicat o combinație din următoarele metode de prevenție:

  • Am evitat sezonul ploios - în perioada în care am fost noi (august) în Zanzibar am întâlnit mult mai puţini ţânţari decât în România. De la localnici am aflat totuși că tocmai trecuseră printr-o perioadă în care se înregistraseră multe cazuri de Denga. Pe de altă parte, unele parcuri din Tanzania sunt chiar situate la o altitudine mai mare, motiv pentru care nici nu sunt frecventate de ţânţari, așa că nu ne-am stresat prea tare.
  • Ne-am luat haine potrivite – rezistente la pişcăturile de ţânţari (pantaloni şi cămăşi special concepute din ţesături comode şi totodată suficient de dense încât să nu fie uşor pătrunse de acul insectelor. Mai există şi varianta ţesăturilor gata impregnate cu soluţie anti-ţânţari și care ţin la un număr suficient de mare de spălări (se poate folosi și spray anti-ţânţari special pentru pulverizat pe haine). Nu a fost ușor să le găsim, la noi în țară nefiind produse foarte solicitate pe piaţă.
  • Am folosit spray-uri anti-țânțari concepute special pentru speciile exotice (de exemplu cele care conțin 40-50% DEET (N,N-Dietil-meta-toluamidă) în combinație cu brățări impregnate cu substanțe repelente, inclusive naturale (de ex. lămaiță, lavandă).
  • Am luat și medicamente care previn apariția bolilor. De exemplu, împotriva malariei se folosește atât combinația de atovaquona și clorhidrat de proguanil, cât şi mefloquina Nu sunt convins că data viitoare aș mai folosi medicamentele, dar asta e o decizie personală și recomand fiecăruia să se gândească bine înainte. 

 

 

Delta Dunării

Discovery: Povestește-ne o experiență pe care ai avut-o cu țânțarii. Spre exemplu, ai contractat vreodată vreun virus/ parazit sau ai avut vreo problemă de sănătate din cauza lor?

lumeamare.ro: În afară de experiența trăită cu câinele, nu am avut nicio experiență neplăcută bazată pe un temei real. Spun asta pentru că la întoarcerea în țară, din Tanzania, fata noastră a făcut deodată febră, fără alte simptome care să trădeze vreo răceală. Am dat fuga direct la Babeş. Știam că apariţia febrei fără alte simptome (nas care curge, durere în gât, şamd), poate fi un semn de malarie, iar aceasta trebuie depistată în 24 de ore pentru a nu fi prea târziu pentru tratament. Nu aveam emoţii, am luat pastile, am avut haine speciale şi ţânţarii au fost mai puţini ca în România. Dar am spus că e mai bine să suflăm şi în iaurt. Era perioada în care frica de ebola pusese stăpânire şi pe România, în mare provocată de dezinformare şi de nevoia televiziunilor de a produce ştiri, fără să dea toată informaţia. În Tanzania şansa de a face o astfel de boală era nulă în acel moment, dar tot personalul spitalului s-a panicat când a auzit de unde venim. Am făcut toate analizele posibile și imposibile, copilul a fost înțepat până la disperare, dar s-a dovedit că nu era nimic, nici măcar o viroză. E foarte posibil să fi fost o insolație combinată cu oboseala drumului.

Am ieşit după trei nopţi într-o rezervă de spital, plictisite şi disperate să ne vedem pe stradă. Am mai lăsat să treacă vreo două-trei zile şi apoi am pus întrebarea: „Petra, după experienţa nasoală prin care ai trecut, ai mai risca să mergi în Africa?” La care răspunsul ei ferm a fost: „Da, cum să nu!”

 

 

Zanzibar

Discovery: A avut vreunul dintre prietenii tău experiențe neplăcute din cauza țânțarilor sau ai întâlnit vreodată pe cineva care a contractat virusul West Nile/ Denga / Zika / Chikungunya sau a avut encefalită japoneză, malarie ori febră galbenă? Povestește-ne.

Alex, lumeamare.ro: Nu știm pe cineva foarte apropiat. Există totuși un blogger de călătorie pe care l-am cunoscut și noi, Wondering Eearl, care a contactat virusul Denga și și-a povestit experiența pe blog. E destul de înfricoșător.

Discovery: Ai fotografiat vreodată vreun țânțar?

Alex, lumeamare.ro: N-am fotografiat pentru că întotdeauna am fost ocupat să-i dau una în cap. Dar nu e o idee rea, cu siguranță o să încerc asta, chiar dacă va însemna un set-up special.

 

Familia Farca

Urmează

Acum la TV

Facebook

Youtube